HOBOHAUS

    ÎN TIMPUL EVULUI MEDIU ŞI RENAŞTERII, contextul cultural al Europei era dominat de cetăţile italiene. Italienii nu se uitau la bani când venea vorba să-şi menţină reputaţia culturală şi cheltuiau sume enorme pentru a-şi decora bisericile şi catedralele, care erau adesea puncte centrale ale cetăţilor lor. Pisa nu făcea, nici ea, excepţie.  Puterea acestei cetăţi a atins punctul culminant imediat după anul o mie, iar cetăţenii şi-au dedicat toate eforturile construirii unui grup complex de clădiri bisericeşti, începând cu catedrala şi terminând cu baptisteriul. Pentru clădiri se foloseau cele mai bune materiale şi cei mai pricepuţi meşteri disponibili, iar rezultatele erau foarte apreciate pentru frumuseţea lor. Dar un asemenea succes, atât cultural cât şi financiar, atrăgea, în mod firesc, şi o oarecare invidie din partea duşmanilor cetăţii Pisa, în special printre veneţieni, care se considerau cea mai importantă forţă din sudul Europei. Teoria afirmă că invidia veneţi...

VIRUSUL SINDROMULUI ACUT RESPIRATOR SEVER (SARS) a fost subiect de prima pagină la sfârşitul lui 2002, răspândind rapid panica în lumea întreagă. Epidemia a durat până în vara lui 2003. S-au înregistrat peste 8000 de îmbolnăviri şi aproape 800 de morţi. Dar a fost SARS o epidemie apărută natural sau ceva mai sinistru? Există unii care cred că SARS a fost un virus produs artificiaL Aceştia fac referire la afirmaţiile a doi importanţi oameni de ştiinţă ruşi, făcute în mijlocul epidemiei. Nikolai Filatov, şeful serviciilor epidemiologice din Moscova, şi Serghei Kolesnikov, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Rusia, au afirmat public că virusul reprezenta un amestec de oreion şi pojar care nu ar fi putut să se formeze pe cale naturală. Dacă aceste afirmaţii ar fi adevărate, cu ce scop a fost creat SARS? Unii cred că a fost creat în laboratoarele guvernului american ca armă biologică destinată destabilizării unuia dintre cei mai aprigi duşmani ai ţării. Oare nu au arătat evenime...

În anul 1982, François Mitterrand, proaspăt ales preşedintele Franţei, este pus faţă în faţă cu Nicolae Ceauşescu, dictatorul român, prin intermediul unei poveşti de spionaj demnă de un roman poliţist. Un conflict în plin Război Rece, o luptă dusă în culise de către serviciile secrete ale celor două state, DST, respectiv redutabila Securitate. În luna ianuarie 1982, Ceauşescu îi cere unuia dintre agenţii săi să asasineze la Paris doi disidenţi, pe scriitorii Virgil Tănase şi Paul Goma, ambii cetăţeni francezi. Însă acest agent al Securităţii, Matei Haiducu, cunoscut drept Matthieu Forestier, s-a dus la DST. Serviciile franceze au elaborat atunci una dintre cele mai incredibile operaţiuni din Războiul Rece. Acestea l-au răpit pe Virgil Tănase pentru a se crede că agentul şi-a îndeplinit misiunea. Preşedintele Mitterrand, fiind la curent cu actul de manipulare, s-a exprimat public, lăsând să se creadă autenticitatea răpirii şi anulându-şi vizita de stat prevăzută în România. Conform surs...

Un meci de futsal spectaculos, cu un final improbabil, care te ține în suspans la fiecare fază. De precizat că în Statele Unite, regulile pentru fotbalul jucat în sală diferă față de cele standard. Partida se desfășoară pe un teren oval, cu o suprafață de joc asemănătoare cu mocheta. Nu există out sau corner, jucătorii se pot folosi de pereți pentru a devia mingea. Sunt 4 reprize a câte 15 minute fiecare, la fel ca în baschet. Între sfertul 2 și 3 se face o pauză de 15 minute, iar între sferturile 1-2 și 3-4, maxim 3 minute. Pe teren sunt 5 jucători de câmp plus portarul. Echipele au dreptul la două timeout-uri pentru a discuta chestiuni tactice. Durata unui timeout este de 1 minut.  Schimbările sunt nelimitate în joc și nu există offside. De asemenea, portarul are dreptul să atingă mingea în propria suprafață cu mâna, însă trebuie să o repună rapid în joc. Dacă ține mingea la picior sau în mână mai mult de 5 secunde, atunci gestul este penalizat cu o lovitură liberă pentru echipa ...

Pe ruta București-Brașov există o gară despre care CFR-ul refuză oficial să vorbească. Nu apare pe niciun orar, nu este marcată pe hărți, nu există documente oficiale despre ea. Dar mecanicii de locomotivă care fac cursa de noapte o știu cu toții. Și toți se roagă să nu fie nevoiți să oprească acolo. Se numește Gara Vâlsan, deși nu există niciun sat cu acest nume în zonă. Este undeva între Câmpina și Sinaia, într-o porțiune de cale ferată care traversează o pădure deasă de molizi, pe un sector ascuns în întuneric chiar și în zilele cu soare. Dacă treci cu trenul prin acea zonă după ora 23:00, și te uiți pe geam în momentul potrivit, o poți vedea. Un peron de beton crăpat, o clădire joasă cu ferestre sparte, un felinar singuratic care licărește cu o lumină gălbuie, deși nu există curent electric pe kilometri întregi în jur. Și uneori, dacă ești foarte "norocos", vei vedea oameni așteptând pe peron. Prima dată când cineva a vorbit public despre asta a fost în 2003, când un meca...

  Cabală la Kabul surprinde într-un mod cu totul neconvențional Afganistanul de după talibani. Jurnalist freelancer, autorul a locuit mai multă vreme în Kabul și a învățat limba persană.  Printre numeroasele subiecte care i-au ajuns la urechi s-a numărat și acesta: ultimii doi evrei din Kabul, care sunt la cuțite, împărțind în două sinagoga. Isaac Levy vinde amulete și le citește de deochi soldaților și femeilor sterpe. Zabulon Simantov fabrică alcool la negru și îl vinde clienților lui Isaac. Totuși, cei doi trăiesc în vrajbă. A petrecut trei ani la Kabul, a învățat limbile locale, a lucrat singur, fără echipă, a regizat, a filmat și a captat sunetul, apoi i s-a furat tot materialul într-un hotel din Praga.  Dan Alexe s-a întors în Kabul, a continuat să filmeze încă un an și jumătate și a finalizat un film intimist, plin de umor și de umanitate. Premii: Marele Premiu, Festivalul de Film Astra – România, 2008 Premiul Nanook, Festivalul de Film Etnografic din Paris – Franț...

DUPĂ UNII, NU ÎNCAPE ÎNDOIALĂ CĂ PĂMÂNTUL este, de fapt, gol pe dinăuntru şi că există oameni care trăiesc în interiorul lui, inclusiv descendenţi ai unor supravieţuitori din cultura Atlantidei.  Cei care susţin această teorie afirmă că există intrări secrete, localizate peste tot pe Pământ, din care ies, cu regularitate, farfurii zburătoare. În mijlocul Pământului gol se presupune că există un soare central, mai mic decât propriul nostru soare, dar suficient de mare pentru a asigura lumină şi căldură, astfel s-ar explica de ce se observă aurora boreală sau aurora australă în zona polilor, consideraţi a fi zonele unde sunt amplasate două intrări secrete în punctele în care scoarţa Pământului are cea mai mică grosime.  Soarele central care iluminează această lume din interior creionează peisajul unui paradis tropical. E posibil chiar să fi fost cadrul în care s-a desfăşurat episodul din Grădina Edenului. Omenirea, s-ar părea, s-a născut în interiorul Pământului şi, ulterior, s...

A fost odată un sătuc aflat în mijlocul unei păduri, locuit de oameni harnici și buni, care își câștigau existența prin munca câmpului și a pădurii. În sat trăiau și mulți șerpi, care își găseau adăpost în tufișurile și gropile din jur. Oamenii și șerpii trăiau în pace, iar cei din urmă erau văzuți că fiind parte din natura din jurul satului. Într-o zi, o furtună puternică a afectat satul, distrugând casele și recoltele și lăsându-i pe oameni fără adăpost și fără hrană. În timpul furtunii, mai mulți șerpi din pădure s-au adunat în jurul satului, observând pagubele și suferința oamenilor. Încetul cu încetul, șerpii au început să se apropie de sat și să ajute la reconstrucția caselor și la strângerea hranei. Inițial, oamenii au fost îngrijorați de prezența șerpilor, dar pe măsură ce au văzut cât de mult ajută și cât de buni sunt, au început să-i primească și să-i accepte. Astfel, oamenii și șerpii au început să colaboreze, să lucreze împreună și să-și împărtășească resursele. Șerpii au ...